Clementin si Cleopatra

Clementin este un baiat sarac. Sau cel putin asa s-a nascut. Nici parintii lui nu au avut norocul sa se nasca sub o stea norocoasa. Toata viata s-au straduit sa-i ofere lui Clementin un minim necesar. O caruta, un grajd pentru poneiul lui si poate o casuta in fundul curtii pentru viitoarea lui mireasa. Clementin avea 24 de ani cand a cunoscut-o pe Cleopatra. Se mutase de curand in sat, venita de la oras pe motiv de parinti dornici sa-si regaseasca radacinile si sa resimta chemarea naturii.. Trei zile a bocit Cleopatra  in fata televizorului plat de 102 cm deschis pe un maraton cu Suleiman Magnificientul, trei zile de jale cu rugaminti sa se mute doar ei ca ea poate sa ramana la matusa Varvara, o doamna din centrul istoric si dezvoltat al orasului.
Dar parintii Cleopatrei au ramas neinduplecati, se vor muta la tara.
Ziua in care Clementin a zarit-o pentru prima data pe Cleopatra, este demna de a fi mentionata. In sat, pe langa cele cladiri omenesti de luat in seama,. biserica, politia si carciuma, la doi pasi de clopotnita ce anunta enoriasi ca-i timpul sa mai lase sapele, se inaltase o cocioaba dereticata de unu’ ce-si zicea Zanet. Cocioba si-o intitulase „La Zanet”.  In ea putea  intra in lumea virtuala, ca-si cumparase doua calculatoare si le inchiria cu ora doritorilor de lume virtuala.
In ziua aia, Clementin vroia sa caute pe net metode de implantare a rasadurilor de rosii in mediu steril cu variatiuni genetice si cand ajunse la intrare, Zanet il oprise cu o palma pusa in piept:
– Stoi Clementin. E ocupat boy!
La primul este o domnisoara tanara, zvelta ce-si ascute degetele pe tastatura tot vorbind cu o alta domnita, ca asa se vede de la mine de la pupitru.
– Pai si la celalalt!?
– E popa Desdemon. E la level 6 la Final Fantasy. Tocmai il bate mar pe Takahiro Sakurai. E suparat si se descarca.
– De ce e suparat?
– Pai  a vrut sa tina slujba de pomenire pentru aia arsii, Da’ cum incepea sa zica primele acorduri, cum suna telefonul  de la centru sa se opreasca. A tot zis el ca-i pacat, ca oameni sunt oameni, dar cica aia de la centru au ordine sa nu iasa in evidenta. Asa ca Desdemon a batut toata ziua toaca in semn de protest. Acum isi inchipuie ca se bate cu cei de la centru si cat de suparat il vad, termina toate nivelele in cateva minute. Mai stai olecuta, ca nu mai are mult. E la level 8 deja.
Zanet era ca o sursa inepuizabila de informatii, ca un sfantul google la tara. cand apuca sa inchireze calculatoarele cate o ora doua, se retragea la carciuma, ce era la trei pasi si doua coate distanta, asa cum ii placea lui sa zica. Se facea ca-si lua de baut si statea cu urechile ciulite la cei ce dadeau la bautura tot ce stiau. Aflase multe dar le tinea pentru el, cat crede de cuvinta.
Popa Desdemon isi terminase exhibitia cu Final Fantasy si iesea cu un zambet trimfutator din cocioaba. Era fericit, ca undeva Dumnezeu il iertase pentru aproape toate pacatele, mai ales cel in care era implicata si Vasilica, Sefa de cadre din Primarie.
Clementin il saluta respectuos dar Desdemon era prea virtual ca sa-l recunoasca, plus ca se imbibase cu niste aghiasma inainte de lupta din virtual, sa aiba curaj.
De cum intra in cocioaba, Clementin simtii in aer un damf de atractie. Potiunea nr. 5 din chanel sau damful de orasanca al domnisoarei ce statea aplecata asupra tastaturii, era ceva ce-l facea sa staruie asupra ei. II privii din spate parul strans intr-o codita de cativa centimetrii, putin blond asa cum reiesea din semintunericul cocioabei si cu ravasitele suvite omniprezente pe tampla.
– Ce faci perversule, te holbezi la mine si te masturbezi!!? exploda Cleopatra
Din visarea in care intrase, Clementin era aproape inconstient, parand  ca traieste fiecare cuvintel al domnisoarei.
– Eu…nu. admiram…se fastacii….admiram frumuseta si mirosul…
– Daca doar admirai, e bine.
Cleopatra tasta ceva la tastatura. Din unghiul in care intrase, apuca sa vada locul Comunitatea Chic-Elite in care tasta. Un mesaj proaspat tocmai aparu pe monitor. Intelese repede ca domnisoara discuta cu cineva despre ce se intampla ca mesajul era cam asa „Un dobitoc sta in spatele meu si ma miroase. ce sa fac? viata mea este aproape distrusa”
Din partea cealalta a monitorului, raspunsul nu se lasa asteptat „E bine facut dobitocul macar!?'”si apoi „De cat timp se manifesta aceasta modalitate de gestionare de care esti nemultumita?” „Cel putin mai am acest acces la net, ceea ce nu credeam ca o sa am la acesti tarani, si-mi pot comanda de la casa de modă ELLIS. Am vazut de curand ceva ce mi-a atras atentia, o rochie ca o pijama”
Clementin citii in fuga si simtii cum il trec o mie de strafulgerari cand domnisoara se intoarse spre el mimand a zambet:
– Jemapel Cleopatra. E tu?
– Io sunt Clementin, paysan d-aci, din Tipalau.

Pentru SuperBlog2015

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Clementin si Cleopatra

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 12. Trăiește cu eleganță!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s