Croatia

Dupa un an de zile muncitoare, cu fituici in stomac la gandul vacantei, am ales Croatia. Brosurile prezentau un paradis turistic in devenire, cu multe oportunitati de vizitare si oameni civilizati. iar piesajele isi lasau rasuflarea undeva prin Romania, pe langa smogul insistent. Am vrut ceva interactiv asa ca am ales vacanta cu work and travel. Baieti finuti.

Realitatea a fost mult peste asteptari. dintre toate ofertele, am gasit ceea ce cautam in Banjole, o statiune mirifica chiar la malul Marii Adriatice. Chiar de la sosirea in aeroportul din apropiere, am fost loviti de caldura bastinasilor. oameni cu suflet si cu respect pentru turisti. Ceea ce te uimeste este dorinta lor sa-ti faca pe plac, nicidecum sa-ti ia banii, cum se intampla la noi.
Ne-am dus pentru plaja si pentru odihna mintii. activa uneori. hotelul era la cativa pasi de plaja iar plaja era de un galben orbitor , ce rezona cu albastrul marii.

Trupurile s-au delectat cu razele soarelui si vreme superba timp de trei zile. Nu mai vroiam nimic altceva decat sa stam intinsi pe covorul de siliciu.
Insa, a patra zi a plouat. pregatisem un program de circuite turistice pentru cel putin doua zile fara plaja dar pentru el trebuia un ghid. Cineva care sa ne desluseasca prin stradutele micute ale statiunii si sa ne indrume pasii spre locuri de vizitat. Mai ales ca nu stiam o boaba croata.
Receptionerul un tip dragut, ne explica intr-o engleza perfecta , ca putem inchiria un ghid la un pret modic. Ne recomanda un prieten de-al lui, pe nume Pavlinca ce stia si putin romaneste, invatat de turistii romanii trecuti prin hotel. Isi facea veacul prin fata hotelului asa ca va trimite un baiat sa-l cheme si ne roaga sa-l asteptam pe fotoliile holului.
Dupa cateva minute apare un barbat intre doua varste, cu o mustacioara neagra, parca desenata pe buze, atat de ingrijita era. Fata batuta de soare ii accentua trasaturile mediteraniene. Ne salutam, noi aproape in romaneste, el intro engleza stalcita. Incercam sa-i explicam si prin semne, ca suntem prima oara aici si am vrea sa vizitam ceva. Orice!
Se uita la noi cu privirea zambind si cu mustacioara jucandu-se pe obraji si exclama intr-o romaneasca ciudata:
– Mergem in Pula mea!!!
-Sa mergi tu , cu tot neamul tau. si daca ai vecini, sa-i iei si pe ei ca poate se plictisesc!
-Nu nuuu, mergem in Pula mea!
– Ba’ tu te intreci cu gluma !! Ba’ p-a matii, ca incepi sa ma enervezi!! ii raspund cu glasul tunand.
Sotia incepuse o colaratura a fetei si incerca sa-si ascunda rusinea auzita!
-Nu nuuuu supara! Staiii! zise barbatul incercand sa ne clameze. Si cauta febril in buzunar in speranta sa ne induplece supararea. scoase din buzunar o harta si cu degeteul ne arata locul unde vrea sa ne duca.
Screenshot_1

Un ras istoric cu accente homerice se pornii din burtile noastre. Cand intrun final ne potoliram, Pavlinca zambea la noi. Cu o voce senina ne spuse:
-Frumos Pula! Multe vizitat.
In acel moment nu stiam ce sa facem , sa continuam rasul homeric sau sa-l gratulam pe Pavlinca!
Cadem de acord sa megem cu el, cu masina noastra, pentru ca Pavlinca vroia sa ramana la noapte in orasul lui natal.
Dupa un drum de o ora, o tablita albastra cu scris alb, ne intarea convingerea ca suntem pe drumul cel bun..
7601559_orig

Pavlica se dovedii un ghid de exceptie. si desii engleza o stalcea, ne-a facut sa intelegem cate ceva din istoria orasului.
cateva edificii cu aer de sute de anii, dadeau rodul muncii lui Pavlinca

Vestigii frumos ambalate intru prezervare , strazile inguste ce aduceau a Sighisoara, dadeau orasului aerul medival

Pavlinca isi merita pe deplin titlu de ghid. Ne duse intr-o piata si incerca sa ne explice despre cladirea veche ce statea pavaza din piata. Am inteles ca era primaria.
Chiar cand acest lucru ni s-a confirmat, telefonul meu suna:
– Alo da!
-Salutare turistilor!
-Salutare colega.
– Ce faceti, cum e vremea, v-ati bronzat???
Intrebarile sablon!
Ii raspund ca toate sunt mai mult decat ne-am asteptat
– Da’ unde sunteti acum? ma intreaba
Ma uit la cladirea ce statea teapana in fata mea si-i raspund:

– La primaria Pulii!
Dupa ce inchid telefonul, ne roaga sa nu plecam pana nu ne arata cateva din mandriile orasului in cele cateva poze pe care le purta la el.
Emblema Pulii
symbol-city-pula-croatia-36659201

Cateva din campioanele Pulii, echipa de volei
PULA

si cate si mai cate. Ne luaram ramas bun de la Pavlinca, gazda Pulii, cu promisiunea ca daca mai venim sa venim cu avionul si sa aterizam in proaspatul aeroport construit. O sa aterizam in Pula!!
Asa ca dragi mei, daca aveti de gand sa megeti in vacanta, va recomand Pula. Merita!

P si s: personajele sunt fictiune. Locurile nu!

Pentru SuperBlog2015

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Croatia

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 16. Jurnalul meu de călătorii – #jurnaldecalatorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s