Aglaia

Dimineața începe bine. Mic dejun copios și plin de sine, cu oua prajite în ulei comestibil, cu niște suncă presată aruncată-n grija și apoi niște smântână, totul degustat cu  niște fâșii de ceapa roșie sau albă .
După unii  s-ar zice că este o bombă de colesterol. Dar io nu-i cred și nu cred nici pe medic când îmi spune că m-am îngrașat obsesiv și că trebuie să țin regim naturist cu alimente delicate  și să mai las din alimentele colesteroase.
Prânzul mă găsește în compania îmbietoare a unei fripturi suculente. Carnea este preparată la cuptor cu migală și dreasă cu  mujdei de usturoi și mirodenii alese. Simt cum se scurge o tonă de seu prin vene  îngroșându-le. Este minunat să simți gustul care se asezonează cu  colesterolul. Pâinea este nelipsită, câte cel puțin o pâine feliata la masa, căci mi-e lene să o tai.
Seara deși unii indica o masa frugala  cu fructe sau un smothie de vară, eu prefer mâncarea sănătoasă cu sandeviciuri cu salam de Sibiu, cașcaval și niște maioneză, plus câteva felii de icre. Ce poate fi mai plăcut decat să uzi totul cu niște cârnăciori picanți mototoliți prin muștar. Un deliciu gastronomic , o adevarată entitate a gusturilor.
Sau cel puțin ăstă era meniul meu zilnic până să descopăr Sanovita pe patul de spital.
Da, pentru că sunt aici, pe un pat de spital autentic, dintr-un spital tipic românesc, cu paturi rabatante și   asistente frumoase. Cel mai mult in spitalele românesti îmi plac asistentele. Au deliciul frumuseții în sânge și  faptul că te tratează cu delicatețe fac din ele niște îngeri.
-Gi,  închide laptopul, stinge lumina și treci la culcare, că-ți neutralizez fața!
E glasul asistentei Aglaia, o bijuterie de femeie de 120 de kile ce m-a  mângâiat cu vocea ei de la capătul palierului, că-i timpul de culcare. Tot ea mi-a prezentat și Sanovita.
-Da, porumbița mea, termin imediat și închid șandramaua.
Când am ajuns în spital, unii din background-ul meu ziceau că de vină ar fi stilul meu liber de viața și hrană dar erau doar invidioși. Ea, asistenta Aglaie, a fost cea care m-a întors cu fața la lumina, mi-a arătat calea sănătății și mi-a îndrumat pașii spre luminița de la capătul tunelului timpului. Cu un glas mieros și degetele mișcodind peste trupul meu încercand să-mi introducă branula în locuri neștiute de existența lor, mi-a șoptit:
-Păpușel, o să scot untul din tine. Depinde de tine prin ce metoda vrei.
Când i-am măsurat capacitatea din priviri și prin faptul că obtura lumina atunci cănd era în cameră, am rămas crăcanat de iubire. În sfârșit îmi găsisem jumătatea.
Așteptam cu inima cât un purice obez  zilele în care era de muncă. Au urma vreo doua săptămâni de vis și visare,  în care ea îmi prezenta diapozitive pe sânii ei uriași cu produsele Sanovita:
bucurescu-02
Descopeream împreuna savoarea produselor ce ne bucurau mintea și trupul, mai ales trupul.
Si ca să-și consolideze iubirea și să păstrăm o relație bioplatonică, îmi aducea să mănânc numai produse cu indicele de colesterol redus. Zicea  că iubirea pentru ea  nu trebuie sa subziste și că trebuie să-mi întăresc  coloana vertebrală.
Mai întâi, pudra de roscove ce a folosit-o în loc de cacao în prăjiturele, a scos romanticul din mine. Îi reciteam poezii despre natură și biodiversitate, despre luna preplină și despre verdele ce-l vedeam de la foame.
Apoi a scos senzualul la iveala din mine cand și-a turnat cereale pe sâni și m-a pus să gust dubla iubire.  Am iubit-o de săreau cerealele ca popcornul…
A fost frumos cât a durat. Acum însă sunt slab țâr, 30 de kile duse pe apa sambetei. Nu știu exact de la dieta cu ea sau dieta dată de ea dar se uită chioraș la mine că în curând s-ar putea să o părăsesc .  Câteodată o surprind plângând și-i vad cum sânii tresaltă de mi-e frică să nu provoace vreun cutremur.
Are dreptate, în curănd voi părăsi această minunată institutie , și poate cel mai mare regret este că va trebui să-mi iau la revedere de la  ea, dar va rămâne întodeauna asistenta Aglaie, femeia ce a scos untul din mine.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în de larg public și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Aglaia

  1. Mi-a smuls niște zâmbete articolul ăsta :))

    Apreciat de 1 persoană

  2. Kudika_15804 zice:

    Rad, rad, o sa imi sara ochelarii de pe nas! :)))))))Exact ce imi trebuia la inceput de saptamana, multumesc, domnule draga ! Apreciez talentele oamenilor, dar admir perseverenta in cresterea lor! Nu exista si un astfel de asistent?:)))))))))))Vai, lesin din cauza rasului!!:))))))))))))

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s