Gi Gigel „Când înjuri în franceza e ca și cum te-ai șterge la fund cu mătase”

17155466_1861840807428316_916263189744424514_n
„Viața nu te pregătește pentru ceea ce se întâmplă așa că trebuie să faci update”

Emil Calinescu:  Salutare și bine v-am regăsit la un nou interviu.  O sa fie scurt, pentru că așa vrea comenduirea/OS,  mă voi limita la întrebări scurte. E ceas de subseara iar Gi Gigel pare îmbuibat cu pască și drob de miel, ceea ce-mi deschide o poftă nebună de mancare.  Ca de  obicei, voi lăsa  intervievatul să se prezinte, de ce Gi Gigel?

Gi Gigel: De ce Emil!?

 Ha Ha! Serios, de unde până unde acest nume?

Gi: Habar nu am. Cred că mi se potrivește uneori.

Când ai început să consideri încondeierea o joaca?

Gi: De  mic copil adolescentin, cu coșuri și vise erotice noaptea. Scriam la lumina lumânării poezii, că ne oprea Ceaușescu lumina și improvizam cum puteam. Am vrut să scriu chiar o piesă de teatru dar dupa primele doua scene am renunțat.

Ai vreun episod  în viața ta legat de o  eșarfă?

Gi: Nu neaparat legat de o eșarfă, că bărbaților le stă bine cu eșarfă doar dacă sunt în tabăra cealaltă. În armată corespondam cu un coleg cunoscut la o alta unitate militară. În scrisori mai treceam tot felul de tâmpenii. La o alarmă au scotocit prin paturi și mi-au găsit niște scrisori  în care descriam senzația de dor de oameni, că cei acolo unde eram erau cam duși cu pluta. O stare generală legată de Armata Romana în acele vremuri. Au considerat că textul este cel al unui homosexual și au făcut ceva  glume pe seama mea.  De obicei sunt liniștit dar dacă mă calci pe  chenar… un sergent a cunoscut iuțimea cuvintelor și s-a etirat cu coada-ntre picioare. Eram pregătit să-i aplic și unui locotenent aceiași măsură dar mi-am amintit că pentru jigniri aduse unui superior poți face pușcărie.

Spune-ne cum ai ajuns la SuperBlog?

Gi: După acel episod am încetat să mai scriu. Cred că au trecut vreo 15 ani până să redescopăr plăcerea scrisului. Era prin 2006 și tocmai îmi luasem calculator.
După 15 ani am scris  ceva care a smuls zâmbete multe, numai că era pe un forum cu tentă erotica și nu eram sigur că s-a râs de stilul meu umoristic sau de gramatica  de clovni de care dădeam dovadă. Am continuat să scriu și cu fiecare text pe care-l lăsam undeva, parcă luam avânt, parcă descopeream o latura  latenta a mea pe care încercam să o șlefuiesc. E ca și cum începi să te dezbraci și fiecare nasture desfăcut  te face sa te simți altfel, mai bine.
Am descoperit un site, bășcălie.ro,  care m-a făcut să cred că  scrisul meu place prin umorul expus. Dacă se făcea abstracție de gramatică, desigur.
După ce forumurile s-au stins, mă plictiseam.  Îmi deschisesem pe Netlog un  fel de blog pe care mai scriam articole aiurea, fără tentă. Acu’ vreo 2 ani, am găsit din întâmplare site-ul cu Campionatul Național de Blogging. Și acum râd de titulatura. Dar era o provocare și  mi-am deschis un blog, m-am înscris și citind alte bloguri am găsit SuperBlog.
De atunci scriu advertoriale, deși nu sunt umezit după publicitate.
img_20151016_173918

Te consideri un blogger?  Argumentează răspunsul.

Chiar dacă scriu din perioada când eram în leagăn și-mi plăcea, nu mă pot considera  nici măcar  blogger. Deci nu, sunt creator ocazional de conținuturi.

O penultimă întrebare,  ce face Gi Gigel offline, cu ce se ocupă?

Gi: Trăiesc. Am o familie, un loc de muncă, ceva pasiune în plimbări lungi în prag de seară pe malul mării. Râdem, glumim.  Îmi plac filmele iar printre favorite este Matrix. De aici  mi-am extras și unul dintre citatele mele favorite” Când înjuri în franceza e ca și cum te-ai șterge la fund cu mătase”

Și ultima. Zi-mi despre SuperBlog-erul din tine.

Ce-mi place la SuperBlog este atmosfera.  Și faptul că are mulți parteneri- bloggeri, media– care denotă profesionalism.  Îmi place grupul pe Facebook, chiar dacă la început ieșeam șifonat când partea mea dorsală era mușcată, am încercat să trec peste starea asta. Ce-mi place acum este că stârnesc oleacă de invidie. Dar o să treacă și ea. Suntem oameni, denaturăm realitatea în interesul nostru.
Am descoperit că există și alți oameni care scriu și scriu frumos, citibil, pe tine, pe Mihaela Roxana– care m-a ajutat foarte mult- pe Radu Tuglea.
Ce nu-mi place este, pentru ca inevitabil este și partea asta, că există subiectivism atunci când un fost participant devine jurat. Dar o să-mi treacă și mie 🙂
Îmi place să scriu la SuperBlog pentru că din când în când există câte o proba ca această ultimă probă din ediția de primăvară. Scoate creativitatea și imaginația din noi. Nu știu dacă și din mine, rămâne să citim și să  vedem…

Pentru SpringSuperBlog2017

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în de larg public și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Gi Gigel „Când înjuri în franceza e ca și cum te-ai șterge la fund cu mătase”

  1. Mulțumesc, Givan! Cu zâmbete și pupaturi 😚

    Apreciat de 2 persoane

  2. RaduThor zice:

    Mai e până voi ajunge partener SB, dar mulţumesc! 🙂 Emil ştie că ţi-a luat interviu? 😉

    Apreciat de 3 persoane

  3. Adriana zice:

    Din nou, interesantă abordarea. Uită-te ajuns și la final! Te felicit și te admir! Succes in orice vei face, dar scrie si fără Superblog, cred ca te-am citi cu toții, multumiti ca exista si..altceva, un om care scrie de dragul de a scrie. Si cred ca vei fi singurul care a lasat link catre doi participanti in trafic. Ceea ce spune multe despre tine! Excelent!

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s