De duminica

A trecut ceva timp de când nu mi-am lăsat amprenta pe tastatură.
Devine clişeu să tot scriu că stau în faţa unei hârtii goale fără antet şi nu ştiu ce să scriu. Chestia ca şi dacă aveam ce să scriu, nu scriam. Din pură lene sau pur şi simplu nu cred că mai există subiect de scris. Poveştile nici nu se nasc bine că sunt şi exploatate. E de ajuns un ac să cadă pe asfalt că tone de cuvinte îi preamăresc căderea sau îi înjosesc felul în care a făcut „treosc!” atunci când fierul s-a zbătut pe duritatea cimentului.
Am vrut să scriu despre o istorie a religiilor dar mi-a spus unul ca altcineva a fost mai rapid decât mine cu câţiva zeci de ani. Bravo lui! Apoi mi-a trecut prin cap să scriu o comedie divină dar şi aici am întâmpinat rezistenţă de vreo câteva sute de ani.
Mai simplu spui „Ana are mere”. Apoi începi să o diseci pe Ana. De unde are mere, de care mere are, câte mere are Ana, i le-a dat cineva anume sau le-a cules ea personal?
Dacă le-a cules a respectat reglementările de protecţia muncii care spune că merele se culeg doar cu scară specială în anumite condiţii şi doar intro anumită perioadă a anului sau s-a cocoţat în măr şi le-a cules?
Să spunem că le-a primit. Cel sau cea care i le-a dat, ce scop a avut? I le-a dat aşa pur şi simplu „na!”? Asta dovedeşte un altruism din partea celui sau celei care i le-a dat. Dacă totuşi ne gândim că în trecut nu există o istorie pozitivă în ceea ce priveşte mărul. Vezi povestea Evei şi a Albei ca zăpada. A da, există Newton dar dacă iei în calcul că i-a căzut în cap…
Dacă totuşi şi le-a achiziţionat ea singură de la magazinul de mere? Au respectat merele cerinţele uniunii în ceea ce priveşte aciditatea, vâscozitatea, fermitatea, magazinul era prevăzut cu sistem de stingere a incendiilor, aveau salariaţii magazinului toate analizele la zi, deţinea mărul certificat de competenţe şi declaraţie de conformitate?
După vreo 300 de cuvinte scrise încep să mă gândesc deja la ce fel de om era Ana. Poate era un copil cuminte şi notele ei de la învăţătura justificau prezenta mărului. Dar pe de altă parte Ana putea să fie şi un copil năstruşnic şi asta nu o împiedica să aibă un măr.
Doamna învăţătoare a Anei era conştientă că eleva ei are un măr? Sau poate îl primise  prin programul Merele de aur.
Da, e duminică şi aberez. Cred că s-a mai scris despre Ana, probabil undeva cineva a făcut aceiaşi analogie şi s-ar putea ca acel cineva să citească într-o zi ceea ce am scris eu aici şi să exclame „Frate!!”. Important este că Ana rămâne cu merele!
Se prea poate totuşi să găsesc şi alte subiecte de scris în afară de adevertoriale, de care sincer mi s-a cam acrit. Au acel ceva totuşi de care mă folosesc, motivaţia.
D-abia aştept să mai scriu despre o presă de ulei, despre un cabinet stomatologic, despre flori, ace, brice şi fabrica de covrigi. Scot din mine cuvinte de care nici nu auzisem până atunci de ele şi cred că scriu mai bine sub presiune. Ca o oala-cucta aflată la fiert care scoate ce-i mai bun din ea atunci când începe să clocotească.
Pentru că totuşi trebuia să-mi omor timpul cu diferite activităţi profesional educaţionale, am aruncat câteva ocheade asupra internetului. Este plin de oameni care-şi trăiesc poveştile în virtual. Pare că un izvor nesecat de tragedii, drame, poveşti de dragoste, poveşti de sex, poveşti de groază dar cam toate sunt trase la indigo. De parcă oamenii nu învaţă absolut nimic din greşelile lor sau experienţele altora. Dar de fiecare dată, există acea speranţă care le spune „Următoarea relaţie este cu noroc”. Pare un paradox!
Pe când stăteam întins în pat şi priveam cu ochii răsturnaţi la geamul care se umpluse de umezeală fulgilor de nea ce se topeau la întâlnirea căldurii, mi-a trecut prin cap să scriu poezie. Citisem pe undeva pe internet câteva versuri, pompos numite poezie, menite să zgârie retina, amestecând câteva expresii surpriza „Eu când te-am vrut, tu nu m-ai avut, eu când te-am iubit, tu m-ai părăsit.”, eu de ce n-aş avea curajul nebun de scriu câteva versuri?!
Am experienţa tinereţii când iubind nebuneşte câte trei femei odată, le compuneam la fiecare câteva zile, ode dedicate frumuseţii lor ravisante şi sexualităţii viguroase plus nişte declaraţii de dragoste ce le răsturnau universul. Asta până când veneau soţi lor din voiaj de pe mare. Păstrăm hârtiile ca să le refolosesc.
Când m-am însurat, nevasta m-a pus să le ard şi din cenuşa lor să-mi fac un ness, să-mi treacă.
Deci dacă nu-mi iese, îl pun pe Nea Marin să scrie.
Pe chipul tău lumina,
Îşi toarce razele.
Din flori răsar nuanţe,
Când al tău chip le-atinge.
O stea s-a rătăcit,
Prin mii de versuri,
Găsind în al tău chip,
O rimă.

Duminca 2018

 

Acest articol a fost publicat în de larg public. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la De duminica

  1. illusion zice:

    Chiar dacă a spus cineva o poveste, nu înseamnă că a ta va fi la fel: gândurile, perspectivele, concepțiile – toate diferă. Trecând peste asta, felicitări pentru acest text minunat scris!

    Apreciat de 2 persoane

  2. Ioana zice:

    E clar. Poti sa intri linistit in politica si iti garantez un succes urias. Poti vorbi fara sa spui nimic ca un adevarat expert :)))))
    Glumesc desigur, sa nu te superi! Stii ca imi place de tine 🙂

    Apreciat de 2 persoane

  3. Puiu Silvia zice:

    Sunt curioasa ce carti va place sa cititi … se spune ca ii stim mai bine pe oameni dupa cartile pe care le citesc.

    Apreciat de 2 persoane

  4. Foarte bun textul!
    Cred că suntem programaţi să nu învăţăm nimic din experienţele noastre. Că din ale altora… nicio şansă.
    Merele Anei au dus la multe controverse în timp, e ceva la mijloc sigur 😀

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s