Online

Nu am crezut că viaţa îmi mai poate rezerva surprize, că mă mai poate surprinde. Am trăit multe, am văzut multe şi am simţit multe. Dar când eşti căsătorit răbdarea şi rezistenţa devin virtuţi care te fac să treci mai uşor peste multe.
Am construit în jurul inimii o carapace pe care ai reuşit să o topeşti cu zâmbetul tău virtual, cu sufletul tău.
E deloc uşor să privesc în urmă, să retrăiesc fiecare clipă, fiecare stare. Iubirea a venit ca o ninsoare caldă, calmă, în fiecare zi adăugând un strat nou.
Mă întrebam dacă nu cumva universul, în mărinimia lui, întinde firele invizibile între oameni iar când are chef de joacă, lasă o geană să atingă firul, făcându-l să vibreze.
Totul a început cu un mesaj, protocolar şi politicos, o propunere de colaborare în urma câtorva zile de căutări virtuale. Profilul pe Facebook, chiar şi fără poză, spunea clar condiţiile de sub care puteam trimite mesajul. Exclus aventurieri, căsătorită şi cu dorinţa de colaborare.
Mi-ai răspuns a doua zi cu un mesaj a cărui căldura m-a uimit. După câteva mesaje schimbate în care stabileam datele relaţiei, un imbold a cărui proveninţa încă este un mister, am făcut o glumă. Îi puteam auzi râsul traversând sutele de kilometri dintre noi, ca o explozie de veselie. Mi-a răspuns că are simţul umorului şi că replica a fost binevenită pe fondul protocolar al discuţiei. A urmat un mesaj din partea ei care care a generat un val de râs din interior până pe chipul meu până atunci schimonosit. Un râs sănătos ca o descătuşare.
Am continuat să schimbăm mesaje, să cădem în patima râsului, avizi poate de schimbarea de tonalitate dintre noi. Ce ne-a oprit? Apusul unui zile însorite şi faptul că fiecare ajunsesem de acolo unde trebuia să ajungem, acasă, cu promisiunea că într-o bună zi să regăsim bună dispoziţie din mesaje.
A doua zi dimineaţă, exact la ora 8, un mesaj din partea ei îmi ura o zi frumoasă. A fost poate momentul care a făcut ca lucrurile să se dizolve într-o dulce relaţionare. Ajunsesem să-i aştept mesajele cu ochii ţintă în micul ecran al telefonului, uitând uneori de orice realitate. Aşteptam apariţia micului punct verde doar să-i spun că mi-e dor de ea.
Ne povesteam vieţile, tumultul şi neliniştea prin care am trecut fiecare, ne ascultam păsurile şi devenisem mai mult decât prieteni, devenisem confidenţi. Încet încet, pe o albie pe care o construisem în neştiinţă, se scurgeau liniştite în noi stări pe care mai târziu aveam să le denumim sentimente. Simţeam cum dorinţa de a o săruta creşte în fiecare zi, cu fiecare cuvânt primit de la ea. Până când un mesaj de la ea parcă izvorât din dorinţele mele, îmi spunea acelaşi lucru.
Era început de martie cu flori.

În starea mea euforică, i-am trimis flori. Reale. Găsisem în lumea virtuală un loc ce-ţi îndeplineşte dorinţele, o florărie online. Interflora România. Un curier, o comandă de flori, un singur click şi o singură dorinţă. Atât a trebuit să transform virtualul în realitate. Da, puteam să-i trimit flori online, dar ele nu miros. Să nu vă gândiţi că i-am trimis flori la domiciliu, nu. I-am trimis un buchet de flori ce-i definea frumusetea sufletului.
În seara zilei părea supărată. Am simţit asta în mesajele ei, scurte uneori şi câteva emoticoane. Am întrebat-o şi nu a vrut să-mi spună. Printr-o coincidenţă stranie a lucrurilor, eram singuri amândoi în seara aceea. Mi-a scris că ar vrea să fiu lângă ea, să o strâng în braţe.

Îmbătaţi de pasiune şi de propriile cuvinte, am făcut dragoste. Îi simţeam cuvintele încolăcindu-se în mintea mea, eram acolo mai mult decât cu trupul, eram cu gândul. Era în mine, în fiecare părticică, respirând iubire, eram lut pentru gândurile ei modelându-mă. Aproape că-i simţeam parfumul delicat de primăvară, şoapte căzute din noapte „Te doresc”, părul mătăsos ce desena flori pe pieptul meu, degetele ce se căutau înfrigurate să se unească, căldura buzelor ce se contopeau în buzele mele… A fost… dragoste!
Dimineaţa în loc de „Bună dimineaţa draga mea”, i-am scris:

A fost ultimul mesaj primit de la ea. Contul Facebook s-a dezactivat imediat după aceea. Am vrut să o rog să-mi trimeată o poză cu ea, măcar să ştiu pe cine am iubit, iubesc şi voi iubi pentru totdeauna.